Credit foto: pr. Andrei Atudori

Adresă: Strada Mănăstirii, Cernica, 077035

Telefon: 021.351.1737

Cum ajungeți aici: cu mașina, la 14 km de București, pe centură, din Pantelimon (coordonate GPS 44.435176, 26.258282). Cu mijloacele de transport în comun, din București, de la capătul tramvaiului 14, puteți lua un maxi-taxi spre Cernica.

Intrare gratuită

Mănăstirea Cernica este cel mai mare aşezământ monahal de cultură, spiritualitate şi artă religioasă din Ţara Românească. Și locul unde au trăit Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici. De o inestimabilă valoare, cu un trecut istoric foarte bogat, complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată școală de educație monastică. Părintele stareţ Maxim spunea că „nu există mănăstire mai frumoasă decât Cernica”.

Construită pe două ostroave, mănăstirea este inclusă în Lista monumentelor istorice din România și a fost ctitorită în anul 1608, de către Cernica Știrbei (Marele Vornic al lui Mihai Viteazul) și soția lui, Chiajna. Construcția a fost amplasată pe locul unde, acum 5.000 de ani, locuiau triburi neolitice. La câteva sute de metri de biserica Sf. Nicolae, în partea de SE, peste lac, pe un mic povârniş de deal, arheologii au descoperit unul dintre cele mai însemnate situri din ţară şi din Europa, din civilizaţia Boian. În cadrul mănăstirii, s-au construit trei biserici (Biserica Mare, Biserica Sf. Gheorghe și Bisericuța Sf. Lazăr) și trei paraclise („Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan” și „Intrarea în biserică”).

Locul a avut un rol important în propăşirea spirituală a neamului românesc, datorită muzeului (cu ale sale opere de artă bisericească), bibliotecii de aici (cu cele aproape 15.000 de volume ale sale) și a Seminarului Monahal (unde a studiat și Patriarhul Teoctist). În curtea mănăstirii, se află un stejar gigantic, sădit odată cu ctitoria, care are acum peste 400 de ani. În cimitirul de aici, se odihnesc personalități ca pictorul Ion Ţuculescu, mitropolitul Nifon, scriitorul Gala Galaction, sociologul Ernest Bernea și cântărețul Johnny Răducanu.

Un rol major în viața mănăstirii a avut-o Sfântul Cuvios Gheorghe. În 1781, sosit în țară de la Muntele Athos, acesta a găsit Cernica într-o stare jalnică. Devenit stareț, aici, sfântul a reînviat viaţa călugărească sub toate aspectele ei, punând rânduială în mânăstire şi aşezând-o pe făgaşul ei firesc. Sub conducerea lui, mănăstirea a trecut printr-o epocă de aur.

Epocă de aur repetată în timpul Sfântului Stareţ Calinic. Acesta a ajuns aici în 1807, devenind un călugăr dedicat postului și rugăciunii. În timp, a devenit preot duhovnic aici și apoi stareț (în 1818, când avea doar 30 de ani), contribuind semnificativ la dezvoltarea locului. A refăcut iconomia mănăstirii, a făcut un mare metoc în satul Bueşti-Ilfov, a ridicat case şi adăposturi pentru oameni şi vite, a cultivat pământul cu cereale, a plantat vii şi păduri. În 1850, a plecat ca episcop la Râmnicu-Vâlcea și a lăsat în Cernica peste 350 de călugări. Fostul stareț a murit în 1868 și a fost canonizt în 1955 (prăznuirea lui se face pe 11 aprilie).